miercuri, 24 iunie 2009

Iubesc marea. Te iubesc.

Iubesc marea si iubesc ochii tai de culoarea soarelui ce locuieste in ea. Iubesc buclele din parul tau ce se cearta cu vantul asemeni valurilor marii si danseaza cu tarmul, imbratisandu-se tandru cu degetele mele. Iubesc pielea ta ce ma inveleste ca nisipul pe plaja si ma arde si ma zgarie si ma tine captiva in atingerea ei. Iubesc ca nu esti perfect si ai coji de seminte si mucuri de tigara si pietre culturoase ascunse strategic sub nisip neted. Iubesc sa caut locul din tine unde ma simt cel mai bine, unde sa-mi intind patura si sa stam impreuna minute, ore, zile in sir, sa treaca sute de oameni pe langa noi fara sa-i vedem si fara sa ne vada. Iubesc cuvintele tale ce imi mangaie fiecare dimineata ca briza venita din larg, dar si cele ce imi inchid toate ranile ca sarea ce doare la suprafata, dar vindeca pe dinauntru. Iubesc sa ma intorc in fiecare vara la tine. Dar mai ales iubesc felul in care nu semeni cu marea. Iarna, pe tine pot sa te iau acasa.

Niciun comentariu: